Publicitatea poate exploata potențialul senzorial al unui brand nu numai într-un mod direct, explicit, ci poate face, în egală măsură, apel la valențele multiple ale senzațiilor vizuale, auditive, cutanate, olfactive și gustative, prin intermediul fenomenului de sinestezie.
Etimologia termenului menționează faptul că acesta „provine din grecescul syn (asemănător, împreună cu) și aestesics (știința percepției senzoriale), și înseamnă în traducere directă experimentare împreună”. Sinestezia se referă la faptul că o „anumită experiență senzorială sau o imagine mentală poate fi exprimată sau simțită în termenii alteia” . Prin urmare, senzațiile de gust pot evoca imagini vizuale, amintiri sau emoții; mirosul poate crea impresii cromatice, gustative etc.
Culoarea, la rândul ei, oferă posibilitatea transpunerii pe plan psiho-fiziologic a frecvenței undelor electromagnetice nu numai în senzații optice, ci și în impresii create doar de toate celelalte simțuri. Elementele cromatice pot evoca diverse gusturi: galbenul-verzui și verdele gălbui sunt considerate a fi acide și acrișoare; galbenul-oranj, rozul și roșul sunt dulci; senzații gustative amărui pot fi provocate de albastru, maro, verde oliv și violet; galbenul este etichetat ca picant, în timp ce griul-verzui și bleul sunt privite ca sărate etc. Culorile pot fi, de asemenea, asociate cu anumite senzații olfactive: portocaliul este considerat a fi piperat, verdele, ușor aromat, chiar condimentat, violetul și lilaul, parfumate etc.; de regulă, nuanțele deschise și diafane sugerează mirosuri dulci, în timp ce culorile închise, mirosuri grele, chiar neplăcute.
AD MASTERS 