M-am tot laudat ca am scris cea mai buna recenzie din seria celor facute de mine: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8. Show off! Mi-o asum: este un text mult prea lung. Chiar si in conditia in care am tot taiat din el.
Trebuie sa recunosc ca mi-am luat cartea “Da-mi banii tai” asteptandu-ma sa fiu dezamagit. “Prima carte de copywriting din Romania?”, urmata de un “Siiigur ca da!”. Mi-am dat seama ca tocmai imi luasem un bocanc peste plisc atunci cand am realizat ca as pune foarte des statusuri pe Facehook din ea. Si imi place sa cred ca nu postez doar mizerii.
AS: Ii facem competitie lui Chinezu in ale recenziei, avand in vedere ca am gasit doar recenzia lui pentru “Da-mi banii tai“.
Dupa ce am terminat cartea, am cautat alte pareri. Eram curios ce zice lumea buna. Pe masura ce parcurgeam articolul lui Chinezu, am avut o secunda de ezitare in a mai scrie anumite lucruri pe care le spusese el deja. Dar, avand in vedere ca le-am gandit eu, notandu-le pe telefon pe parcurs ce le citeam/observam, am ales sa aplic chiar sfatul lui Gabriel Branescu, care zice asa: “[…] nu trebuie sa renunti la o idee la care ai ajuns independent, doar pentru ca seamana cu ceea ce altii au facut in alta parte, fara nici un impact pe piata ta.” Ma rog, macar tangential are legatura. 🙂
Mai putin pe partea creativa, ea fiind totusi acolo, Da-mi banii tai se axeaza pe scopul suprem: a vinde. Pe alocuri suflat cu tendinte motivationale ale anilor 1995-2000, regasim in carte si un numar suficient de exemple din domeniu: de la eternul Think small, pana la care-i treaba cu PPT-urile si dragostea agentiilor pentru ele.
Am observat o anumita discrepanta intre stilul de scris si pozele din carte. Nu au acelasi ton. Inclin sa cred ca autorul a contribuit mai putin la poze, lasandu-i mana libera unui DTP-ist cu glume de DTP-ist. Nu stiu tirajul exact, dar sigur este mult mai mic decat ar fi fost nevoie. De asemenea, am gasit in Gabriel Branescu un om care spune Paranteza mai des decat zic eu Revenind. 😀
Nu intentionez sa fiu asemeni criticilor poeziei lui Eminescu: sa caut metafore acolo unde nu sunt (cum zicea un coleg de munca: “Eminescu, vezi Doamne, marele romantic. Si el tot sa f#ta voia.”), dar trebuie sa mentionez ceva de titlu. Ahhh, titlul cartii te pune putin pe ganduri prin in your face-ul prin care te agata. “Da-mi banii tai”. Si tu te duci si o cumperi. Poate fi perceputa ca o manipulare ieftina, dar eu – personal – tocmai aici ii gasesc finetea, genialitatea.
In pagina 53 avem si niste referiri la accounti. Una dintre cele mai de seama este: “Nu te multumi cu ceea ce iti povestesc patronul sau directorul de marketing. Sau accountul. Doamne fereste!”. M-a amuzat la culme acel “Doamne fereste!”, pentru ca nu este singurul care acuza accountii si care spune, ori verde in fata, ori usor ocolit, ca acestia sunt din ce in ce mai prosti: copy-paste-forward! Nu se implica, nu dau indicatii, nu manageriaza etc.
Ca viitor om creativ, m-a troznit in moalele capului sinceritatea cu care si-a inceput capitolul Sloganul: “Sloganul exprima pozitionarea marcii. Sloganurile care nu fac asta sunt sloganuri proaste.” Simplu. Dur. Frumos.
Putin dupa jumatate, mi-am subliniat probabil cele mai importante 7 cuvinte din carte. Dupa umila mea parere, desigur: “[…] in marketing nu exista o victorie finala.” Din seria: change is the only constant.
Eu am dat 20 lei pe carte. Din cate am inteles, la Diverta o gasim la 21 lei, iar la Libraria Eminescu este, daca putem zice asta, putin mai scumpa, 27 lei. Un pret putin cam mic. Mult prea mic. Cand am auzit de carte ma asteptam la un minim de 35 lei.
Inchei cu o propozitie pe care eu am luat-o ca un indemn: “Acum e vorba de inspiratie, hotarare si curaj. Si putina nebunie.”
Cumparati-va cartea, luati-va un marker portocaliu si cititi cu atentie maxima. Aveti ce anexa la talamus.
PS: O las o luna. Termin partea a doua din Idiotul, apoi The Tipping Point. Dupa care recitesc Da-mi banii tai. Ca tot i-am dat deja.
Abadi, abadi, abadi, aba: That’s all Folks!
Mihai Titirig
Pingback: Metoda de copywriting » Despre cartea mea, cei patru apostoli, care au fost trei:
Pingback: Metoda de copywriting » “Simplu. Dur. Frumos.”